Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту



Скачати 486.74 Kb.
Сторінка3/4
Дата конвертації28.02.2018
Розмір486.74 Kb.
ТипПрограма
1   2   3   4

Structura programei este următoarea:

  • Notă de prezentare;

  • Conţinuturile învăţării:

  • linia comunicativă;

  • linia lingvistică;

  • linia socioculturală;

  • linia de activitate (strategică).

Rezultatele aşteptate:

Potrivit planului-cadru de învăţământ în vigoare, disciplinei limba şi literatura română îi sunt alocate două ore pe săptămână.

Pentru consolidarea cunoştinţelor urmează să fie efectuată actualizarea şi generalizarea cunoştinţelor acumulate anterior.


Clasa a 10-a

(70 de ore, 2 ore pe săptămână)


год

Nr.de ore

Очікувані результати навчально-пізнавальної діяльності учнів
Rezultatele activităţii instructiv-cognitive ale elevilor

Зміст навчального матеріалу
Conţinuturile învăţării


Gramatică şi ficţiune literară

I. Personalităţi, exemple, valori

2

Elevul:

  • pronunţă şi accentuează corect silabele;

  • însuşeşte regulile de trecere a cuvintelor dintr-un rând în altul;

  • cunoaşte ortografia diftongilor şi triftongilor în comunicarea orală şi scrisă;

  • cunoaşte felurile diftongilor şi triftongilor;

  • deosebeşte diftongul de hiat;





Fonetica.

Actualizarea noţiunilor de fonetică. Sistemul fonologic al limbii române. Diftongul. Triftongul. Hiatul. Alternanţe fonetice. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Accentul lexical. Analiza fonetică. Valorile stilistice ale nivelului fonetic în textul literar.



1

  • sistematizează cunoştinţele despre comunicare, conversaţie, stiluri şi tipuri de comunicare;

  • determină tipurile de comunicare;

  • respectă cerinţele faţă de cultura comunicării;

Comunicarea.

Noţiuni despre comunicare. Actualizarea noţiunilor despre comunicare şi conversaţie. Cultura comunicării. Stilurile funcţionale ale limbii. Cerinţele faţă de cultura comunicării: conţinut, consecutivitate logică, consecvenţă, varietatea mijloacelor lingvistice, expresivitate, exactitate, potrivire, corectitudine, diversitatea mijloacelor artistice.

Tipurile de comunicare (înţelegerea după auz, lectura, vorbirea, scrierea).


2

  • stabileşte meritul lui Titu Maiorescu în lirica literară românească;

  • însuşeşte principiile sociale şi estetice ale junismului;

  • apreciază rolul junimiştilor în evoluţia culturii naţionale;




Titu Maiorescu. Junimea şi revista Convorbiri literare. Scurtă istorie. Principalele manifestări de cultură. Epoca marilor clasici.

4

  • cunsolidează cunoştinţele despre lexic;

  • deosebeşte cuvintele moştenite de cele împrumutate;

  • identifică mijloacele de îmbogăţire a vocabulrului;

  • foloseşte la locul potrivit sinonimia;

  • sesizează în exprimarea orală: omofone,omonime, omografe;

  • stabileşte cuvintele formate prin derivare şi compunere;

  • conştiintezează căile de formare a cuvintelor;

  • respectă normele de ortografiere a omonimelor, omofonelor, omografelor;

  • deosebeşte cuvintele monosemantice de cele polisemantice;

Lexicul. Structura vocabularului. Actualizarea noţiunilor de vocabular. Noţiuni de semantică. Sensurile cuvintelor. Denotaţie şi conotaţie. Imaginea artistică. Categoriile semantice. Sinonime. Antonime. Omonime. Paronime. Pleonasmul. Tautologia. Argoul şi jargonul. Structura morfologică a cuvântului. Modificări ale vocabularului (apariţia unor cuvinte noi; dispariţia unor cuvinte; schimbări de sens) (actualizare).

Îmbogăţirea vocabularului. Căi interne: împrumuturile lexicale. Registrele stilistice ale vocabularului. Expresii şi locuţiuni. Lexicografia. Mijloacele stilistice ale lexicologiei şi frazeologiei.


3

  • însuşeşte cele mai însemnate date şi opere din viaţa şi activitatea lui Mihai Eminescu;




Mihai Eminescu, viaţa şi activitatea literară.

1

  • determină tema, ideea, structura operei;

  • comentează semnificaţiile titlului şi ale operei;

  • cunoaşte subiectul;

  • identifică şi compară trecutul şi prezentul;

  • descrie prezenţa tablourilor în poem;

  • sesisează rolul poeziei în dezvoltarea culturii;




Mihai Eminescu, poezia Epigonii. Tema, ideea, compoziţia. Semnificaţiile poemului. Descrierea tablourilor.

1

  • stabileşte temele şi motivele;

  • comentează structura operei;

  • însuşeşte noţiunea de scrisoare;

  • analizează particularităţile artistice;

  • identifică bivalenţa timpului din poem;

  • descoperă viaţa omului de geniu;

  • descrie portretul bătrânului dascăl;

  • găseşte elemente de filozofiei;




Mihai Eminescu, Scrisoarea I. Problematica. Structura operei. Viziunea cosmologică.

Imaginea bătrânului dascăl. Particularităţile artistice.



Teoria literară. Scrisoarea.

1

  • găseşte tema, motivele;

  • comentează semnificaţia titlului şi a textului;

  • argumentează condiţia geniului;

  • identifică maximele cuprinse în poezie;

  • urmăreşte satira ideologică în poezie;

  • apreciază valoarea filozofică a poeziei;




Mihai Eminescu, poezia Glossă. Tema, motive. Semnificaţia titlului. Particularităţile artistice.

Teoria literară. Glosă.

1

  • expune creativ, concis sau selectiv textul;

  • respectă normele ortografice şi de punctuaţie;

  • redactează eseuri, referate în baza cerinţelor specifice acestor forme;

  • selectează materiale necesare pentru un referat sau eseu;

Scrierea.

Alcătuirea textelor scrise. Structura unui text scris. Planul simplu şi dezvoltat al unui text (actualizare).

Scrierea expunerilor. Expunerea selectivă şi concisă a textelor aparţinând stilurilor funcţionale ale limbii române; expunere cu însărcinare creativă. Redactarea unor eseuri, referate.

1

  • însuşeşte părţile de vorbire şi clasificarea lor;

  • deosebeşte părţile de vorbire flexibile de cele neflexibile;




Noţiuni generale despre morfologie.

Clasificarea părţilor de vorbire. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile.



2

  • citeşte analitic textul;

  • identifică sursa de inspiraţie;

  • descoperă natura conflictului şi trăsătura dominantă a stilului;

  • comentează semnificaţia simbolică a titlului;

  • găseşte momentul culminant al acţiunii;

  • caracterizează personajul principal;

  • selectează termeni istorici din operă.




Barbu Ştefănescu Delavrancea, drama Apus de soare. Date bio-bibliografice. Tema. Structura operei. Semnificaţia titlului. Caracterizarea personajului principal – Ştefan cel Mare.

Teoria literară. Naturalismul.

Gramatică şi ficţiune literară

II. Familia şi societatea

1

  • cunoaşte caracteristicile substantivului;

  • stabileşte categoriile gramaticale;

  • respectă normele ortografice şi ortoepice;

  • utilizează corect în contexte substantivul şi locuţiunile substantivale;

  • întrebuinţează cuvintele şi expresiile cu sens figurat;

  • foloseşte în exprimarea orală şi cea scrisă substantivele și locuțiunile substantivale;




Substantivul. Genul şi numărul substantivelor. Cazurile substantivului. Declinarea substantiveleor cu articol hotărât şi nerhotărât. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunilor substantivale.

1

  • identifică tipurile de articole;

  • delimitează articolul substantival de cel adjectival;

  • ortografiază şi pronunţă corect articolele posesive;

  • foloseşte corect în exprimarea orală şi scrisă toate tipurile de articole;




Articolul. Tipurile de articole: articolul hotărât şi nehotărât, articolul posesiv şi demonstrativ.

1

  • expune amănunţit, concis, selectiv, creativ textele ascultate sau citite de diferite stiluri;

  • respectă normele de punctuaţie;




Vorbirea.

Expunerea (amănunţită, concisă, selectivă, creativă) a unor texte aparţinând diferitelor stiluri: ştiinţific, publicistic şi beletristic. Prelegerea în cadrul discuţiei.


4

  • însuşeşte cele mai însemnate date şi opere din viaţa şi activitatea lui Ion Creangă.




Ion Creangă, viaţa şi activitatea literară.

2

  • determină tematica;

  • analizează structura epică a operei;

  • identifică izvoarele de inspiraţie;

  • comentează particularităţile artei narative;

  • stabileşte semnificaţia operei;

  • descoperă comicul;

  • caracterizează personajele;

  • demonstrează că Amintiri din copilărie este un roman al vârstei inocente, al formării şi al moderării umane;

  • argumentează că este o evocare a satului tradiţional cu obiceiuri fixate printr-o existenţă multimilenară;

Amintiri din copilărie. Tematica. Izvoarele de inspiraţie. Structura epică a operei. Evocarea afectivă a copilăriei. Comicul. Caracterizarea personajelor. Autorul – narator şi personaj principal. Particularităţile artistice (arta narativă şi expresivitatea imaginilor).

2

  • descoperă sursele folclorice ale poveştii;

  • stabileşte temele, motivele;

  • comentează semnificaţiile;

  • caracterizează personajele;

  • foloseşte miljloacele artistice descoperite în poveste în comunicarea orală şi scrisă;

  • evidenţiază valorile etice şi didactice ale poveştii;




Povestea Harap Alb. Surse folclorice. Teme şi motive. Caracterizarea personajelor. Mijloacele artistice de exprimare.

2

  • determină categoriile adjectivului;

  • acordă adjectivul cu substantivul determinat;

  • indentifică locuţiunile adjectivale şi le foloseşte în exprimarea coerentă;

  • stabileşte funcţia sintactică a adjectivelor şi locuţiunilor adjectivale;

  • cunoaşte gradele de comparaţie a adjectivului;

  • utilizează adjective şi locuţiuni adjectivale cu sens figurat;

  • întrebuinţează adjective la diferite grade de comparaţie în descrieri;




Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul determinat în gen, număr şi caz. Locuţiuni adjectivale. Funcţia sintactică. Gradele de comparaţie a adjectivelor. Modalităţi de formare a gradelor de comparaţie a adjectivelor.

1

  • înţelege mesajul oral;

  • receptează textele literare de diferite tipuri, stiluri şi genuri;

  • analizează cele audiate;

  • sesizează şi analizează conţinutul general al textelor;

  • îşi expune părerea despre cele audiate;

  • întrebuinţează mijloacele şi tipurile de înţelegere după auz pentru însuşirea celor receptate;




Înţelegerea după auz. Interpretarea textelor literare de diferite tipuri, stiluri şi genuri; precum şi a textelor nonliterare.

3

  • determină tema, problematica;

  • stabileşte structura şi momentele acţiunii;

  • cunoaşte noţiunea de realism;

  • identifică liniile subiectului;

  • reliefează modalităţile de caracterizare a personajelor;

  • concretizează situaţiile comice în operă;

  • analizează universul comic şi universal tragic al operei;

  • comentează fragmente din care să rezulte rolul scriitorului în dezvoltarea genului dramatic;




Ion luca Caragiale, comedia O noapte furtunoasă. Date bio-bibliografice. Structura operei şi momentele acţiunii. Caracterizarea personajelor. Natura şi elementele comicului. Limbajul artistic.

Teoria literară.Realismul. Comedia.

2

  • însuşeşte tipurile de pronume;

  • ortografiază corect pronumele personale nesilabice;

  • pronunţă corect pronumele de politeţe;

  • însuşeşte ortografia şi ortoepia ponumelor reflexive;

  • utilizează adecvat pronumele şi locuţiunule pronominale în context;




Pronumele. Clasificarea pronumelor. Pronumele personale. Formele neaccentuate. Ortografia lor. Pronumele de politeţe.

Alte categorii de pronume: reflexive, posesive, demonstrative, de întărire/, de accentuare, nehotărâte, relative, negative. Locuţiunea pronominală. Funcţii sintactice.



3

  • determină izvoarele de inspiraţie;

  • descoperă problematica;

  • analizează structura şi caracterul monografic al romanului;

  • cunoaşte noţiunea de roman istoric;

  • analizează particularităţile artistice;

  • redă conţinutul;

  • caracterizează personajul principal;

  • identifică realitatea, legenda şi mitul în roman;

  • argumentează dorinţa de libertate şi credinţa în izbândă;

  • evidenţiază elementele specifice romanului istoric;




Mihail Sadoveanu, romanul Fraţii Jderi.

Date bio-bibliografice. Structura romanului şi caracterul lui monografic: Ucenicia lui Ionuţ – roman de iniţiere; Izvorul Alb – roman al eroului împlinit; Oamenii Mariei Sale – roman al jertfei. Figura centrală a domnitorului Ştefan cel Mare. Elementele istorice, legendare, fictive. Particularităţile artistice ale romanului.



Teoria literară. Romanul istoric.

Gramatică şi ficţiune literară

III. Aspecte etice şi civice

1

  • cunoaşte tipurile de numerale;

  • deosebeşte numeralele de alte părţi de vorbire;

  • însuşeşte numeralele compuse;

  • foloseşte corect numeralele în exprimare;

  • ortografiază numeralele de toate tipurile;




Numeralul. Categorii de numerale. Numerale simple şi compuse. Ortografia şi pronunţarea corectă a numeralelor.

1

  • însuşeşte stilurile funcţionale ale limbii române;

  • alege corect stilul în exprimare;

  • identifică particularităţile stilului popular;

  • însuşeşte stilul direct/indirect,

  • alcătuieşte texte de diferite stilulri;

  • întrebuinţează adecvat mijloacele artistice în exprimare;

  • recunoaşte stilul oricărui text;

determină în diferite contexte registrele limbii;


Comunicarea. Stilurile funcţionale ale limbii române (actualizare). Stil direct, stil indirect, stil indirect liber. Stil individual. Stilistica şi registrele limbii (arhaic, neologic, regional, popular, familiar, colocvial, argotic, jargon). Mijloacele stilistice de realizare a expresivităţii: nivelul fonetic, lexicologic, frazeologic şi morfologic.



3

  • determină marile teme ale creaţiei eminesciene;

  • citeşte şi recită expresiv;

  • comentează textele poeziilor;

  • stabileşte temele şi motivele;

  • comentează viziunea poetului asupra iubirii şi naturii;

  • identifică figurile de stil;

  • descoperă particularităţile artistice;

apreciază comuniunea omului cu natura;


Mihai Eminescu, lirica de dragoste. Caracterul romantic al liricii eminesciene.

Poeziile: Dorinţa. Teme şi motive. Viziunea poetului asupra iubirii şi naturii.

Floare albastră. Tema. Structura poeziei. Particularităţile artistice. Semnificaţia titlului.

Sara pe deal – poezie a dorului de dragoste (conţinând neîntrecute elemente de pastel).

Atât de fragedă. Idealul poetului în dragoste.

1

  • actualizează cunoştinţele despre verb;

  • însuşeşte conjuările verbului;

  • deosebeşte modurile personale de cele nepersonale;

  • identifică în context verbe la modurile personale şi nepersonale;

  • întrebuinţează adecvat în comunicarea orală şi scrisă verbe la diferite moduri personale şi nepersonale;




Verbul – nucleul comunicării. Conjugarile verbului. Modurile personale şi nepersonale.

1

  • expune creativ, concis sau selectiv textul;

  • respectă normele ortografice şi de punctuaţie;

  • deosebeşte tipurile de compuneri;

  • alcătuieşte compuneri pe teme sociale şi moral-etice;

  • respectă stilul la întocmirea actelor oficiale;




Scrierea.

Tipuri de compuneri. Scrierea compunerilor pe teme sociale şi moral-etice; compunere cu început dat.

Corespondenţa. Redactarea textului propriu. Modalităţi de corelare a elementelor unui text.

Acte oficiale. Adeverinţa, curriculum vitae.

2

  • determină caracterul social al poeziei;

  • identifică tema, ideea;

  • comentează semnificaţiile titlului şi ale poeziei;

  • analizează particularităţile artistice;

  • valorifică concepţia poetului despre poezie şi rolul scriitorului în societate;

  • comentează concepţia ţăranului despre dragoste;

redă părerea despre valorile descoperite;


George Coşbuc, poezia Poetul. Date bio-bibliografice. Poezia cu caracter social. Concepţia autorului despre poezie şi rolul scriitorului în societate.

Poezia Numai una. Teme şi motive. Particularităţile artistice.

2

  • cunoaşte verbul şi caracteristicile lui;

  • însuşeşte conjugările şi modurile verbului;

  • delimitează diatezele verbului;

  • înţelege rolul întrebuinţării verbului în context;

  • recunoaşte locuţiunile verbale şi funcţiile sintactice;

întrebuinţează adecvat formele verbului în comunicarea orală şi scrisă;


Verbul. Diatezele verbului. Timpurile. Persoana şi numărul verbelor. Locuţiunile verbale. Funcţiile sintactice ale şi locuţiunilor verbale.

1

  • comentează semnificația titlului;

  • dezvăluie mesajul de idei și sentimente;

  • sesizează frumusețea naturii;

  • identifică în text cuvintele – cheie care sugerează starea sufletească a poetului;

  • evidențiază însemnătatea simbolurilor în poezie;

  • vorbește argumentat despre taina crezului poetic;

  • apreciază concepția poetului despre poezie și rolul scriitorului în societate.




Simion Gociu, poezia Tainuil poetului.

Date bio-bibliografice. Semnificația titlului – mijloc de comunicare a mesajului operei. Imagini sugestive și simboluri. Rolul poetului în societate. Taina crezului poetic.



Gramatică şi ficţiune literară

IV. Ecologia naturii şi a sufletului

1

  • cunoaşte felurile adverbelor şi modul de formare a lor;

  • foloseşte categorii de adverbe la diferite grade de comparaţie;

  • evidenţiază rolul stilistic al adverbelor în context;

  • identifică în exprimare locuţiunile adverbiale şi găseşte echivalente potrivite;




Adverbul. Felurile adverbului. Formarea adverbelor. Gradele de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţia sintactică a adverbelor şi locuţiunilor adverbiale.

1

  • expune amănunţit, concis, selectiv, creativ textele ascultate sau citite de diferite stiluri;

  • alcătuieşte un dialog sau monolog conform situaţiei de comunicare;

  • întrebuinţează formulele de adresare în cadrul monologului şi dialogului;

  • respectă normele de punctuaţie;

  • stabileşte caracteristicile monologului şi a dialogului;

  • deosebeşte monologul interior de cel exterior;

  • determină structura de bază a dialogului;




Vorbirea.

Exprimarea dialogată şi cea monologată conform situaţiei de comunicare propusă. Stabilirea individuală a temei şi conţinutului dialogului şi monologului. Formule de adresare şi normele punctuaţionale în cadrulul monologului şi dialogului.

Dezbateri tematice.

3

  • citeşte şi recită expresiv un fragment;

  • descoperă sursele folclorice ale poemului;

  • comentează semnificaţiile poemului şi sensul alegoric;

  • argumentează teza că Luceafărul este exponent al dramei omului de geniu;

apreciază valorea universală a poemului;


Mihai Eminescu, poemul Luceafărul. Sursele folclorice ale poemului.Structura. Luceafărul – exponent al dramei omului de geniu. Sensul alegoric al poemului. Valorile etice, sociale şi filozofice ale poemului. Măiestria artistică.Semnificaţiile poemului.

1

  • sesisează în baza textului prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale;

  • deosebeşte prepoziţiile simple de cele compuse;

  • respectă regimul cazual al prepoziţiei;

evidenţiază rolul prepoziţiilor în comunicarea orală şi scrisă;

Prepoziţia. Clasificarea prepoziţiilor. Prepoziţii simple şi compuse. Locuţiunile prepoziţionale. Ortografia prepoziţiilor şi a locuţiunilor prepoziţionale.

2

  • stabileşte liniile de conţinut;

  • descoperă structura operei;

  • comentează semnificaţia titlului;

  • găseşte elemente ale spaţiului şi timpului din operă;

  • caracterizează personajele;

  • descoperă elementele romantice;

apreciază valoarea fantastică şi filozofică a operei;


Mihai Eminescu, nuvela Sărmanul Dionis. Proza fantastică, filozofică, de factură reflexivă. Semnificaţiile nuvelei.

1

  • delimitează conjuncţiile coordonatoare de cele subordonatoare;

  • conştiintizează prezenţa conjuncţiei în frază;

  • respectă normele ortografice şi ortoepice;

  • demonstrează rolul conjuncţiei şi al locuţiunilor conjuncţionale în exprimare;




Conjuncţia. Tipuri de conjuncţii. Conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare. Locuţiunile conjuncţionale. Ortografia conjuncţiilor şi a locuţiunilor conjuncţionale.

1

  • stabileşte temele, motivele;

  • comentează poezia;

  • descoperă semnificaţiile poeziei;

  • însuşeşte noţiunea de manifest literar;

  • selectează cuvintele care sugerează starea sufletească a poetului;

  • analizează efectele stilistice din operă;

  • apreciază conştiinţa socială şi naţională;




Octavian Goga, poezia Rugăciune. Date bio-bibliografice. Tema, motive. Semnificaţia poeziei.

Teoria literară. Manifestul literar.


1

  • formulează adecvat termeni de expresivitate a vorbirii orale şi scrise;

  • apreciază corect conţinutul mesajului transmis;

  • exprimă corect părerea referitoare la in formaţia transmisă;




Înţelegerea după auz. Mesajul oral şi scris. Corectitudinea formulei de transmitere a mesajului. Semnificaţia informţiei transmise.


2

  • determină temele, motivele şi structura operelor;

  • concretizează semnificaţia alegorică şi valoarea simbolurilor;

  • caracterizează particularităţile artistice şi originalitatea lor;

  • însuşeşte noţiunea de simbolism şi rondel;

  • stabileşte condiţia omului de geniu;

  • caracterizează aspectul critic, social şi protestar;

  • cunoaște trecerea ireversibilă a timpului;

  • descoperă destinul tragic al individului în lume;

  • își expune părerea despre cele citite;




Alexandru Macedonschi, poemul Noaptea de decembrie. Date bio-bibliografice.

Revista Literatorul. Semnificaţia alegorică a poemului. Elementele epice şi dramatice. Valoarea simbolurilor.Romantism şi simbolism în poem.



Poezia Rondelul rozelor. Teme. Motive. Particularităţile artistice.

Teoria literară. Simbolismul. Rondelul.

1

  • cunoaşte tipurile de interjecţii;

  • însuşeşte pronunţarea şi ortografia interjecţiilor;

  • sesizează exprisivitatea interjecţiei în textul literar;




Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Cuvinte onomatopeice. Rolul interjecţiilor în comunicare. Funcţia sintactică şi stilistică a interjecţiilor. Topica şi punctuaţia.

2

  • cunoaşte tema, ideea;

  • comentează semnificaţia titlului şi a elementelor simboliste;

  • identifică planurile poeziei;

  • găseşte cuvântul-cheie;

  • defineşte universul exterior şi interior;

  • determină trăsăturile simbolismului;

  • analizează elementele de structură;

  • cunoaște procedeele simboliste.

George Bacovia, poezia Plumb.

Date bio-bibliografice. Definirea universului exterior şi interior (spaţiu şi imagini vizuale). Elemente ale operei poetice simboliste (simbol, sugestie, muzicalitate, refren; particularităţile artistice).



Poezia Amurg violet.

Trăsături ale simbolismului. Semnificația titlului. Elemente de structură. Procedee simboliste.




1

Sistematizarea şi generalizarea cunoştinţelor


Поділіться з Вашими друзьями:
1   2   3   4

Схожі:

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів
Програма з української літератури для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням мовами національних меншин створена відповідно...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПояснювальна записка до питань для підсумкової атестації з української мови за курс школи ІІІ ступеня (10-11 клас)
Дані питання розроблені на основі діючої програми: Українська мова. Програма для загальноосвітніх навчальних закладів. 10 – 11 класи....
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів 5-9 класи Пояснювальна записка
Програма з української літератури для 5—9 класів загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту...
Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту iconПрограма з української літератури для 5-9 класів побудована згідно із Концепцією літературної освіти, затвердженою монмолодьспорту України 26. 01. 2011 р та вимогами Державного стандарту базової І повної середньої освіти
України та з української літератури для 5-9 класів загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською, румунською та угорською...


База даних захищена авторським правом ©biog.in.ua 2017
звернутися до адміністрації

    Головна сторінка